joi, 27 noiembrie 2008

Valea Tembi – izvorul Agiei Paraskevi

Valea Tembi (Tempi) este un defileu de 10 km lungime, croit de-alungul râului Pinios, înainte de vărsarea acestuia în Marea Egee.

Străjuită de stâncărişuri, cu ţancuri de roci carbonatice, şisturi şi gnaise, de până la 500 m înălţime, şi binecuvântată cu păduri de copaci seculari şi o vegetaţie luxuriantă, valea adăposteşte Biserica Agiei Paraskevi, loc în care pelerinii şi turiştii, în special cei cu probleme de vedere, în drumul lor spre Meteora, se opresc să se închine.
Râul Pinios în valea Tembi
"Legenda spune că în valea Tembi s-a purificat îndrăgostitul Apollo, după ce a ucis fiorosul şarpe Pyton, iar Nimfa Dafne, „distrusă“ în dragoste de acelaşi înaripat (şi răzbunător) Eros, ce-i înfipsese în inimă lui Apollo iubirea pentru Nimfă, s-a transformat în laur (dafin). De atunci valea e plină de dafini şi de alţi arbuşti plăcut mirositori, precum iasomia şi terebintul."
Pe malul drept al râului Pinios se află un templu închinat lui Apollo, unde erau încoronaţi cu lauri câştigătorii jocurilor pytiene.
Drumul spre Biserica Agia Paraskevi începe la Izvorul lui Dafne, de lângă Lykostomo - cel mai îngust punct al defileului, continuă printr-un bazar cu obiecte de artizanat şi icoane ale Agiei Paraschevi, şi trece peste podul ce traversează cursul râului Pinios.
Biserica Agia Paraskevi este un lăcaş mic, săpat în stâncă, care găzduieşte moaştele Agiei Paraskevi, considerată protectoarea nevăzătorilor. In spatele grotei îşi are sursa izvorul cu acelaşi nume. Aici se află şi icoana Sfintei (Agiei) Paraskevi, la care credincioşii vin să se închine.
Intrarea în schitul Agiei Paraskevi
Apa izvorului Agiei Paraskevi este captată şi curge într-un bazin special amenajat, unde pelerinii şi turiştii stau la coadă pentru a-şi umple sticlele de plastic special aduse de acasă. Apa cu puteri miraculoase urmează să fie folosită peste an pentru vindecarea bolnavilor incurabili.

Izvorul Agiei Paraskevi

Paraskevi a trăit pe vremea împăratului Antonin, fiind originară din Italia. Tânăra născută într-o zi de vineri (de unde şi numele Paraskevi) a manifestat interes pentru tainele credinţei creştine, citind cărţi şi participând la rugăciuni, în biserică. După moartea părinţilor şi-a împărţit averea săracilor, s-a călugărit şi a început să predice, reuşind să întoarcă mulţi eleni la credinţa în Dumnezeu. Minunându-se de frumuseţea şi priceperea ei, împăratul a încercat s-o determine să se lepede de credinţa creştină. Evident, Paraskevi a refuzat şi de aici au început chinurile şi suferinţele ulterioare, ce aveau s-o transforme în muceniţă. Astfel, se spune că i s-a pus un coif de fier ars pe cap, dar nu a suferit; că a fost aruncată într-o căldare cu untdelemn fierbinte, dar ea se răcorea; mai mult, că l-a stropit pe împărat cu ulei încins, din care cauză acesta a şi orbit. Lovit în lumina ochilor, împăratul a strigat: „Miluieşte-mă pe mine, roaba adevăratului Dumnezeu, şi dă-mi mie lumina ochilor mei; că atunci voi crede în Dumnezeul pe Care Îl propovăduieşti tu“. Sfânta a spus o rugăciune şi îndată împăratul Antonin a văzut şi împreună cu toţi din casa lui au crezut în adevăratul Dumnezeu, botezându-se în numele Preasfintei Treimi. Plecând de acolo, sfânta s-a dus prin cetăţi şi sate, a propovăduit numele Domnului, i-a însemnat pe oameni cu semnul Sfintei Cruci şi a mărturisit că este creştină. Pentru credinţa ei nestrămutată, s-au mai încercat şi alte căi de a o ucide, precum aruncarea ei la un balaur, vătămarea cu foc încins etc. Nu a putut fi clintită în nici un fel de la dreapta credinţă. Până la urmă, la 26 iulie, i s-a tăiat capul cu sabia. Sfânta (Agia) Paraskevi, sărbătorită în Grecia pe 26 iulie, nu trebuie confundată cu Sfânta Cuvioasă Parascheva, cea mai populară dintre sfinţii ale căror moaşte se află pe teritoriul României, cu hramul pe 14 octombrie.

Harta părţii de nord-est a Thessaliei

Reprezentând principala cale de acces dinspre ţărmul Mării Egee spre Câmpia Thessaliei, valea Tembi a constituit de-a lungul vremii traseul obişnuit pentru invaziile atacatorilor.

Cunoscută în timpul dominaţiei bizantine ca Lykostomo (Gura Lupului) şi numită de turci Bogaz (Trecătoarea), valea Tembi este presărată cu ruine de castele şi fortificaţii datând din perioada romană şi până în evul mediu. Acestea marchează punctele cheie pe care grecii au încercat să le apere în 1941, în timpul invaziei trupelor germane.

Cum se ajunge din Paralia Katerini

Valea Tembi este situată în nord-estul Thessaliei, între masivele Olimp şi Ossa, la 25 km nord-est de Larissa. Accesul se face pe autostrada E 75.

Din păcate, valea Tembi este renumită pentru starea defectuoasă a drumului care o străbate şi pentru frecvenţa ridicată a accidentelor mortale.

Un comentariu:

Ana-Maria spunea...

Nu va faceti griji, drumul este in stare perfecta acum (sept 2009).